| Hemorrhoid pain relief

Structuri de date abstracte.

Structura de date abstracte numita arbore multicai.

Cuprins:
1. Definitia un arbore multicai.
2. Arbori.

2.1. Inserarea intr-un arbore B.
2.2. Suprimarea dintr-un arbore B.
2.3. Tiparirea unui arbore B.

3. Arborii B-binari.

1.Definitia arborilor multicai. >>>

Arborii multicai sunt cei in care numarul descendentilor unui nod este mai mare decat 2. Unui nod i se ataseaza un numar de m chei, ordonate crescator, numarul descendentilor fiind de m+1. Cele m informatii atasate unui nod formeaza o pagina.

Pentru ca in urma accesului la un element, sunt mai usor accesibile un intreg grup de elemente ( in cazul memorarii structurii de arbore pe disc, cele de pe acelasi cilindru ), un arbore se divide in subarbori, numiti pagini ( nodurile dintr-o pagina se pot accesa deodata ).

Daca numarul de noduri dintr-un arbore este 10^6, prin organizarea lui in pagini de cate 10^3 noduri, numarul de parcurgeri de pagini pentru cazul cel mai favorabil este log100 (10^6)=3, dar ajunge la 10^6/100=10^4 cand arborele e degenerat intr-o lista, de unde necesitatea unui mecanism de control a cresterii arborilor multicai.

2. Arbori B. >>>

Criteriul postulat de R.Bayer in 1970 sta la baza mecanismului de control a cresterii arborilor multicai : fiecare pagina, cu exceptia uneia, contine intre n si 2*n noduri,unde n este o constanta data. Structura de date se numeste arbore B, iar n este ordinul arborelui B.

Pentru un arbore cu N noduri si 2*n dimensiunea maxina a unei pagini, in cel mai dezavantajos caz se fac log n (N) accese la pagina.
Caracteristicile arborilor B sunt:

* Fiecare pagina contine cel mult 2*n noduri (chei)
* Fiecare pagina, cu exceptia paginii radacina, contine cel putin n chei
* Fiecare pagina e ori o pagina terminala, ori are m+1 descendenti, m fiind numarul de chei din pagina.
* Toate cheile terminale se gasesc pe acelasi nivel

2.1. Inserarea intr-un arbore B. >>>
Constructia unui arbore B se bazeaza pe modul cum se poate realiza liniarizarea lui : prin inserarea cheilor descendentilor printre cheile stramosilor lor. Intr-o pagina terminala, cheile se parcurg de la stanga la dreapta.

Pentru o pagina p cu chei notate k1,k2,...,km, notand cele m+1 pagini descendente cu p0,p1,...,pm, secventa ordonata a cheilor este cea data de parcurgerea: p0 k1 p1 k2 p2 ... pm-1 km pm

La cautarea unei chei x, daca ea nu se afla intre cheile paginii curente p, pot apare urmatoarele situatii:

1. ki < x 2. km < x - cautare in pagina pm
3. x< k1 - cautare in pagina p0


Deci cautarea unei chei x incepe de la pagina radacina, prin parcurgerea paginilor in modul descris mai sus, pana in momentul in care x se gaseste intre cheile paginii curente sau pana cand pointerul spre pagina unde ar trebui sa se gaseasca x este nil.

Algoritmul de inserare localizeaza pagina ( intotdeauna terminala ) unde trebuie sa se insereze noua cheie x, folosind algoritmul de cautare prezentat anterior.

Daca pagina unde trebuie sa se insereze noua cheie nu este plina ( are mai putin de 2*n chei ), cheia se insereaza simplu.

Daca pagina este plina ( are 2*n chei ) se scindeaza cele 2*n+1 chei in doua, primele n ramanand in pagina curenta, cea mediana transferandu-se spre pagina parinte, iar pentru ultimele n se aloca o noua pagina terminala, frate drept cu cea curenta.

E posibil ca scindarea sa se propage pana la radacina, determinand cresterea in adancime a arborelui; maniera de crestere este inedita, de la paginile terminale spre radacina.

Exemplu: Pentru arborele B din figura 2a, adaugarea cheii b in pagina terminala cu cheile a, c, d, e, duce la supraincarcarea paginii, cu pasarea cheii mediene c spre nivelul superior. Aici apare o noua supraincarcare, c, f, i, o, t, deci scindare cu pasarea lui i, care devine noua radacina, arborele crescand in inaltime.

O structura de arbore B se poate defini astfel:

const n=...;
nn=2*n;
type  ref=^pagina;
indice=0..nn;
nod_B=record
cheie:Tip_cheie;
p:ref;  { pointer spre pagina cu chei mai mari decat cheie }
contor:integer
end;  pagina=record
m:indice;  { numarul de noduri din pagina, cuprins intre
[n,nn], cu exceptia paginii radacina  }
p0:ref;  { pointer spre pagina cu chei mai mici decat
cele din pagina curenta }
e:array [1..nn] of nod_B;  { tablou ce contine cheile
paginii curente si pointerii
spre cele descendente }

Trebuie observat ca pointerii paginii ( p0 si campurile p din e ) sunt toti nil pentru o pagina terminala, iar pentru una interioara, primii m+1 (p0, e[1].p,...e[m].p) sunt diferiti de nil.

Procedure de cautare ( care realizeaza insertia daca nu se gaseste cheia x ), foloseste cautarea binara intre cheile unei pagini :

Procedure cauta ( x:Tip_cheie; a:ref; var h:boolean; var n:nod_B );
{ indica pagina radacina initial }
var k:integer; gasit:boolean;
begin
if a=nil then
begin  { x nu e in arbore }
* atribuie cheia x noului nod n
h:=true { indica plasarea nodului spre nivelul de apel }
end
else
with a^ do
begin  { cauta x in pagina a^ }
* cautare binara in tabloul e cu determinarea indicelui k
* si a valorii booleene gasit
if gasit then  { e[k].cheie=x }
inc(e[k].contor)
else
begin
cauta(x,e[k].p { sau p0 daca k=0 },h,n);
if h then
if m 

2.2. Suprimarea dintr-un arbore B. >>>
La suprimarea unui nod pot apare doua cazuri:

1. Nodul se gaseste intr-o pagina terminala: suprimarea e simpla, facandu-se prin mutarea in tabloul e, cu o pozitie spre indici mai mici, a tuturor nodurilor cu cheia mai mare decat cea ce se suprima si decrementarea numarului de noduri ( m ) ale paginii

2. Nodul se gaseste intr-o pagina interna: nodul trebuie inlocuit cu unul sau doua noduri adiacente, care sunt in pagini terminale si pot fi usor suprimate.

Cautarea cheii adiacente ( similara celei de la arbori binari ) se face inaintand de-a lungul celor mai din dreapta pointeri, pana la determinarea unei pagini terminale p; se inlocuieste nodul de suprimat cu cel mai din dreapta a lui p si se reduce dimensiunea paginii terminale p cu 1.

Daca noul m este mai mic decat n, apare subdepasire, trebuind echilibrata pagina p cu cea vecina q; daca q are chiar n noduri, p si q se pot contopi, prin aducerea in aceeasi pagina a nodului median din pagina parinte; extractia nodului dinn pagina parinte, poate duce tot la o subdepasire, proces ce se rezolva deci recursiv.

Daca propagarea subdepasirii se face pana la radacina, aceasta ramane cu zero noduri, dispare, ducand la reducerea inaltimii arborelui B cu o unitate.

Exemplu: Pentru arborele B din figura 2b, suprimarea cheii i din nodul radacina, deci neterminal, se face cu aducerea cheii predecesoare, deci h, si suprimarea acesteia din pagina terminala. Apare insa subdepasire, doar g ramine in pagina terminala; aceasta se va contopi cu cea adiacenta, d e, prin aducerea cheii f de pe nivelul superior, rezultand pagina d e f g. Dar in pagina din care s-a preluat f, apare subdepasire, ramanind doar c; pagina se va contopi cu cea adiacenta, o t, cu aducerea cheii mediene h, de pe nivelul superior, rezultand pagina c h o t. Aceasta va deveni noua pagina radacina, arborele B descrescand in inaltime.

2.3.Tiparirea unui arbore B. >>>

Procedura de tiparire a unui arbore B, rotit in sens orar cu 90 grade ( se tiparesc cheile paginilor, prin parcurgera paginilor in preordine ):

procedure tiparb_B( p:ref; l:integer );
var i:integer; begin
if p <> nil then
with p^ do
begin
for i:=1 to l do write(' ');
for i:=1 to m do write(e[i].cheie,' ');
writeln;
tiparb(p0,l+1);
for i:=1 to m do tiparb(e[i].p,l+1)
end  { with }
end;  { tiparb }

3. Arbori B-binari. >>>
Arborii B de ordin 1 se mai numesc arbori B-binari sau arbori BB; paginile lor continand una sau doua chei, nu sunt recomandati pentru reprezentarea in memoria externa.

Cum toate paginile terminale apar pe acelasi nivel, iar cele interioare ( cu una sau doua chei ) au doi sau trei descendenti, arborii BB se mai numesc 2-3.

Pentru reprezentare se prefera utilizarea pointerilor, fiecare pagina fiind o lista cu unul sau doua noduri.

Pentru ca orice pagina are cel mult trei descendenti, exista posibilitatea combinarii pointerilor ce indica descendentii cu cei ce realizeaza inlantuirea in cadrul listei, disparand astfel notiunea de pagina, nodurile aparand intr-o structura asemanatoare unui arbore binar obisnuit:

type nod_BB=record
cheie:Tip_cheie;
stang,drept:ref;
o:boolean  { specifica daca pointerul drept e de inlantuire }
end; { orizontala sau verticala }

Intrucat insertia si suprimarea intr-un astfel de arbore e laborioasa si prezinta asimetrie la tratarea cazurilor de crestere a subarborelui stang si drept, s-a introdus notiunea de arbore B binar simetric ( arbore BBS ), in care si pointerul stang si cel drept pot fi orizontali sau verticali.

Arborii BBS mai pot fi precizati prin urmatoarele proprietati:


1. Fiecare nod contine o cheie si cel mult doi pointeri de subarbori
2. Fiecare pointer e fie orizontal, fie vertical; nu exista doi pointeri succesivi orizontali pe nici un drum de cautare
3. Toate nodurile terminale apar pe acelasi nivel.




Structura unui nod al unui arbore BBS este:

type Nod_BBS=record
cheie:Tip_cheie;
stang,drept:ref:
os,od:boolean  { specifica daca pointerii sunt oriziontali }
end; { sau nu }

Exemplu:

Se poate demonstra ca arborii AVL sunt un subset al celor BBS, adancimea celor BBS fiind mai mare, dar operatiile de reechilibrare la insertie si suprimare mai rare.Deci arborii AVL vor fi preferati cand cautarile vor fi mai frecvente decat insertiile si suprimarile.

Structuri de date abstracte | SDA Arbori | SDA Arbori Binari | SDA Arbori Multicai | SDA Arbori Optimi | SDA Graf | Traversarea grafurilor | SDA Graf Ponderat | SDA Graf Orientat | SDA Lista Inlantuita | SDA Tablou Asociat | Despre algoritmi. | Algoritmi de cautare neinformata, cautarea inforamata,cautarea in liste,in grafuri, in SQL-uri | Algoritmi de cautare liniara, binara, interpolare | Prezentare Algoritmi Sortare | Sortare Insertie cu Pas Variabil (Shellsort) | Sortarea Prin Ansamble (Heapsort) | Sortarea Prin Insertie (Insertionsort) | Sortarea Prin Interclasare (Mergesort) | Sortarea Prin Interschimbare (Bubblesort) | Sortarea Prin Selectie (Selectionsort) | Sortarea Rapida (Quicksort)

Inapoi la pagina principala